Îngrijirea copitelor

Îngrijirea copitelor este un aspect fundamental, se spune ca: “fără picioare, nu mai avem cal”.  Sănătatea unui cal depinde, în mare măsură, de forța, structura, forma și sănătatea copitelor. Orice accidentare sau rană la unul dintre membrele acestuia poate scoate pe tușa calul pentru tot restul vieții. Greutatea unui cal, de aproximativ 500 kg, este susținută doar de aceste 4 suprafețe reduse. Astfel ca, pentru a-și face datoria, copitele trebuie păstrate în stare cât mai bună. Îngrijirea copitelor este esențială pentru a avea un cal sănătos și activ, iar majoritatea problemelor cailor pot fi prevenite prin îngrijirea zilnica a acestor terminații ale membrelor.

Copita este o formațiune cornoasa care acoperă ultima falanga a piciorului calului. Aceasta formațiune relativ dura oferă sprijin animalului, aderență și rezistență. Copita este formata din peretele propriu-zis (văzut din exterior), talpă și furcuță (cuzinet). Talpa este o formațiune dura și plată, de forma semilunara, pe care se sprijină copita, respectiv întreg corpul. Furcuța este situata în interiorul concavității tălpii, având forma unui pivot triunghiular, alcătuit din: vârf, corp si doua brate care se termina cu doi bulbi. Este formata tot din țesut cornos, însă prezintă consistenta unei radiere. Copitele cresc în mod continuu, pe toată durata vieții animalului.

Un potcovar experimentat este întotdeauna necesar pentru a asigura o copită sănătoasă calului, fapt ce contribuie totodată la reducerea riscului de accidentare a animalului. O potcoavă prost pusă poate cauza presiune asupra tendoanelor și încheieturilor.

Potcovarii, în general, explica ceea ce fac în timp ce muncesc și ar putea recomanda chiar și un supliment sau un tratament adecvat. Unghiul creat intre copită, pinten și genunchi este deosebit de important și poate afecta, dacă nu este unul potrivit, sănătatea tendoanelor și ligamentelor, conducând la luxarea tendoanelor calului dacă unghiul nu este potrivit. Potcovarul ar trebui sa știe care este unghiul potrivit pentru cal, iar dacă animalul nu prezintă acel unghi, potcovarul ar putea încerca să îl creeze în timp.

În funcție de rasă și moștenirea genetica, unii cai pot avea copite mai sănătoase decât alții. Cei din a doua categorie pot necesita suplimente alimentare, cum ar fi biotina, recomandata pentru întărirea “unghiilor”. În cazul lor, dieta constituie un factor esențial pentru menținerea sănătății copitelor. Se recomandă sfatul medicului veterinar în această privință. Biotina, cunoscută ca și vitamina B7, sau vitamina H, este un supliment des folosit pentru creșterea și întărirea copitei. Este ideal pentru caii care au copite slabe. Majoritatea suplimentelor pentru copite conțin biotină, dar se poate folosi și biotina pură, care deseori este mai ieftină. Suplimentele pentru copite trebuie folosite pe o perioadă cuprinsă între șase luni și un an. Tratamentele speciale variază și fiecare produs trebuie folosit cu grija. Produsele uleioase pot fi folosite pentru copitele crăpate, dar uneori fac ca peretele copitei să fie prea moale. Cele mai bune produse sunt cele care se comportă ca lacul de unghii. Oferă un strat protector care întărește peretele copitei și funcționează ca și protecție împotriva umezelii.

1. Copitele sunt structuri extrem de sensibile la umezeală. Schimbările rapide umed-uscat dau peste cap circulația locala, predispunând organismul calului la îmbolnăviri. Vara, fiind un anotimp cu o instabilitate atmosferică crescută, copitele necesită o atenție sporită.
2. Caii sunt animale foarte curate și nu le place să stea în mizerie. În grajd sau boxă, podeaua trebuie să fie curată și uscată. Umezeala produsă de dejecții dăunează copitei datorită compoziției sale chimice. Din acest motiv, este recomandat ca grajdul să fie curățat zilnic sau de fiecare dată când este nevoie. Ideal ar fi ca podeaua să fie dispusa într-un plan înclinat, astfel încât să fie facilitata drenarea urinei în mod natural. În cazul padocului, trebuie evitat noroiul: un cal ținut zilnic în noroi va avea cu siguranța probleme cu copitele, mai devreme sau mai târziu.
3. De fiecare dată când calul este folosit pentru muncă, călărie sau alta activitate, copitele ar trebui inspectate și curățate, ori de câte ori se considera a fi necesar. Se folosește în acest sens scobitorul pentru copite – un instrument simplu, eficient și foarte folositor, cu care se poate curăța ușor interiorul copitei (zona furcuței). Ideal ar fi ca aceasta operațiune să se execute de fiecare dată când calul este scos din grajd/padoc, respectiv adus înapoi la adăpost. În interiorul copitei, se pot acumula excremente, noroi, așternut, pietricele sau alte corpuri străine. Unele dintre acestea pot incomoda calul atunci când se mișcă iar dacă sunt lăsate acolo mult timp, pot genera disconfort sau situații mai grave cum ar fi răni ale copitelor de forma mai ușoară sau mai grava. Dacă animalului i se mai suplimentează greutatea, cu cea a călărețului, disconfortul creste. Nu v-ar plăcea ca întreaga zi sa umblați cu o pietricica în pantofi, la fel nici calului. Examinând fiecare copita în parte, se poate verifica dacă nu cumva există prezența unor simptome de boală care, descoperite în faza incipientă, reduce riscul aparițiilor unor complicații sau afecțiuni mai grave. Cele mai des întâlnite afecțiuni ale copitei sunt: furbura(click pentru detalii), abcesele, fisurile, înțepăturile.
4. Dacă animalul este potcovit, se recomandă verificarea potcoavelor în ce privește poziționarea corectă a acestora, stabilitatea și eventuale deformări ale copitelor, pentru a se evita accidentele și rănirea calului.
5. În cazul infecțiilor apărute la nivelul copitei, temperatura interna a acesteia creste. Dacă în condiții normale, copita la atingere pare ușor călduță, în cazul abcesului, aceasta este încinsă, moment în care trebuie solicitat ajutorul medicului veterinar.
6. Furcuța ar trebui să fie ca și cauciucul, nu prea moale, iar dacă s-a înnegrit și s-a înmuiat prea mult, e posibil sa existe o infecție în zona respectiva. Ea poate fi tratata cu un unguent eficient. În aceasta situație, se recomanda sfatul medicului veterinar.